Urmatorul an, Mosul nu a ajuns la mine...Ninsese mult, iar noi ne petreceam sarbatorile la bunicii mei. Pana acolo ar fi fost drum lung. Nu am crezut. Si-am adormit pe fotoliu langa brad, asteptandu-l. Cand m-am trezit, Mosul venise! M-am suparat ca nu m-a trezit sa-i spun poezii, dar m-am bucurat ca-mi citise scrisoarea.
An de an, Mosul nu a uitat ca exist. Si, totusi, sunt copii, in jurul nostru, la care Mosul nu ajunge si nici nu le citeste scrisorile. E trist! Anul asta, si nu numai, tu poti fi unul din spiridusii Mosului! Sunt sigura ca fericirea unui micut, cu privire blanda si zambet sincer, este si fericirea ta...acolo, undeva...
Am creat un evenimet pe Facebook - Mos Craciunul din tine ( http://www.facebook.com/event.php?eid=145755175475064&ref=mf ) - aici gasiti amanunte.
Sau la telefon:0728.767.521
Va invit intr-o misiune cu suflet si de suflet! Impreuna, putem darui fericire unor suflete nevinovate!
Orice poveste reprezinta miracolul intalnirii cu copilul din noi. Este ceva atat de real, atat de incarcat cu enorm de multa realitate, incat seamana cu o poveste. Ne dam seama ca suntem personajul care a cutreierat mari si tari ca sa se intalneasca, fericit, cu sine.
RăspundețiȘtergerePersonajul povestii noastre traieste vesnic, deaceea e bine sa nu-l transformam intr-unul pe care nu ni l-am dorit...
RăspundețiȘtergere