Poate eu am să fiu domnișoara bătrână cu zeci de pisici, dar prefer cateii. Poate peste ani am să urăsc totul, poate am sa iubesc prea mult sau în cel mai fericit caz nu am să îmi amintesc nimic din ceea ce mă înconjoară. Nu îmi pot ghici viitorul, dar cred că, daca puteam, as fi concurat la titlul de regina a magiei albe, fara succes, nu e mărimea mea, eu port 10, iar în lunile bune chiar și 8.
Si totusi, la drum de seară, luai o iubită Sara și ne asezaram cuminți pe malul mării, din geantă ieși grăbită o sticlă de Rose, iar cum nebunia nu are carte, rasarira și două pahare. Ghicisem deja ce urmeaza.
Nu știu dacă era dragostea pentru mare, vinul sau filozofia,
ceva îmi încălzea inima... fiecare lumină reflectata pe luciu apei imi spusese o poveste frumoasa...
Ma sfasie sentimentul asta.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu